Ambient tradiţional ţărănesc

            Expoziţia propune publicului vizitator o gospodărie de altă dată, compusă din interior specific caselor ţărăneşti, precum şi din anexele aferente.

Camera bună şi frumoasă

Chilerul cu vatră

Atelierul de fierărie

Camera de şedere

Chilerul cu război de ţesut

            Camera bună şi frumoasă, unde erau primiţi oaspeţii, cuprinde o serie de ţesături (prosoape, aşternut, prostire de pat), lada de zestre, nelipsită din casele cu fete de măritat, icoana, care ocupă un loc sacru pe peretele de răsărit, precum şi două costume populare moldoveneşti, care păstrează, în forme nealterate de trecerea timpului, o unitate etnoculturală de mare valoare documentar-istorică şi artistică.

            Camera de şedere, este una din încăperile de odihnă ale membrilor familiei, unde, pe lângă diversele ţesături cu care este decorată, mai pot fi văzute şi câteva obiecte de mobilier cum sunt  patul, masa dreptunghiulară cu scaune de jur împrejur, şifonierul cu oglindă, care vin să întregească funcţionalitatea acestui spaţiu.

            Chilerul cu vatră, este un loc special şi foarte important al casei.
            În jurul vetrei se strângea familia şi povestea despre întâmplările zilnice, era locul obişnuit de transmitere  al tradiţiilor culturale de la o generaţie la alta.
            Vatra încălzea casa, pe ea se pregătea mâncarea, lângă ea se torcea iarna cânepa şi lâna, se depănau firele şi amintirile, se brodau iile, se povesteau basme şi se cântau balade.
            În componenţa acestei încăperi se regăsesc, printre altele, patul cu saltea din paie, măsuţa rotundă, joasă, cu scăunele de o parte şi de alta, soba din lut cu plită, blidarul pentru vase şi, desigur, icoana cu ştergar legat în formă de fundă.

            Chilerul cu război de ţesut
            În gospodăriile ţărăneşti din trecut, războiul de ţesut era la fel de important ca şi vatra pentru gătit. Războiul orizontal, era o unealtă aproape nelipsită din gospodării, făcută de meşterii ţărani de la sate.
            Alte unelte pentru ţesut cum sunt furca şi fusul, erau şi ele indispensabile femeilor, care torceau nu numai acasă ci şi mergând pe drum sau păzind animalele. Ca să nu le fure somnul în nopţile lungi de iarnă, se strângeau în şezători, unde cu poveşti, cântece şi jocuri, torsul era mai cu spor.
            Raghilele cu dinţi lungi din fier, sunt unelte vechi şi foarte răspândite, folosite pentru selecţionarea firelor de in, cânepă şi lână.
 
            Atelierul de fierărie
            În dotarea atelierului de fierărie din anexa Casei Rurale „Ioan Avram Dunăreanu” Suhurlui  pot fi văzute foale confecţionate din piele, nicovale, ciocane şi cleşti de diferite mărimi, marea lor majoritate provenind în urma achiziţionării de la fostul fierar Costache Patrichi, sătean din Suhurlui.
            În atelier se puteau confecţiona, sau se repara, potcoave pentru cai, unelte agricole, balamale şi broaşte pentru uşi, obiecte de feronerie, gratii pentru ferestre.